14 July 2022

În România ar trebui pus la punct un sistem de educaţie finanicară formală, în care să se introduceă educaţie financiară la clasa a opta, a spus Marian Siminică, Director executiv, ISF (Institutul de Studii Financiare), în cadrul Conferinţei ZF Bankers Summit 2022.

„Vorbim de introducerea educaţiei financiare la clasa a opta, deja se vor vedea rezultate în perioada următoare. La fel sunt discuţii pentru a introduce elemente de educaţie financiară în ciclul primar la clasele 3-8. Avem două programe de educaţie financiară a profesorilor care predau la clasa a opta şi deja se văd rezultatele. Cuantificăm rezultatele obţinute prin aceste programe. La nivel de ISF, respectiv de IBR, avem peste 1000 de profesori şcolarizaţi în mai puţin de un an. Dacă multiplicăm cu cel puţin două clase de elevi la care vor preda avem între 50-100 de elevi impactul  direct al fiecărui profesor.”

Ce a mai spus Marian Siminică la ZF Bankers 2022:

-   Avem în curs de acreditare un program de educaţie financiară pentru învăţători.

-    Urmează un program de educaţie financiară în licee. Acolo vom targeta clasele de elevi cu reprezentanţi din pieţele financiare care să le vorbească elevilor pe probleme actuale.

-    Avem programe financiare în universităţi. Avem 20 de universităţi partenere la acest moment în România, majoritatea cu profil economic, insistăm şi către universităţile cu profil tehnic sau non-economic.

-    Încrederea se poate dobândi prin educaţie. În momentul în care o persoană capătă încredere într-un produs, îi ştie modalitatea de funcţionare, avantajele, riscurile asociate, atunci va fi şi interesant să-l acceseze.

-   În momentul în care noi ne calibrăm proiectele de educaţie financiară, ne uităm pe deficienţele constatate în baza unor astfel de studii (precum OECD), dar avem şi propriile cercetări. Am realizat în primăvara acestui an un sondaj, e vorba de un chestionar cu privire la percepţia consumatorilor de servicii financiare nebancare, asigurări, pensii private, piaţă de capital. Sunt date interesante care arată cunoştinţele utilizatorilor de servicii financiare şi cât de mult aplică pentru un anumit tip de produs financiar. De exemplu, în ceea ce priveşte asigurarea de răspundere civilă, vestitul RCA, 83,4% dintre respondenţi au cunoştinţă despre existenţa produsului. Inclusiv asigurarea de sănătate este cunoscută,  dar mai puţin accesată.

- Există şi metodologii clare de cuantificare a nivelului de educaţie financiară şi cel mai relevant este studiul realizat de OECD, cam la 5 ani lansează un astfel de studiu. Ultimele rezultate sunt publicate în 2020, în cadrul căruia, pe bază de chestionar, realizat în mai multe ţări, ultimul studiu a fost făcut în 26 de state ale lumii printre care şi România, a fost aplicat un chestionar pe un eşantion reprezentativ al populaţiei. În România, a fost un eşantion de 1060 de persoane, şi a fost măsurat direct nivelul de educaţie financiară prin întrebări adresate persoanelor chestionate. Au fost întrebări pe trei categorii de teme: cunoştinţe, categorii şi comportamente şi în funcţie de răspunsul persoanelor la acele întrebări s-a evaluat printr-un indicator compozit nivelul de educaţie financiară nivelul de educaţie financiară în fiecare stat în care a fost organizat studiul. Din păcate, România nu a obţinut un scor foarte bun, 11,2 puncte dintr-un maxim de 21 de puncte, deci un grad de conformare de 51%. Pe primul loc este Hong Kong, urmat de Slovenia şi încă un stat european.

 

Sursa aici.

 

-